Singur, fără nimeni... Ducu Bertzi

Ducu Bertzi la Chişinău.

M-a îmbolnăvit de muzica lui Lorena, Lorena Bogza. Nu am tratat boala în fază de "incubare", am lăsat-o să se ducă de la sine... şi, de atunci, dintr-un simplu virus, care se acutizase a trecut în stare cronică... Aşa şi trăiesc... bolnăvicioasă, da fericită că-l voi vedea şi-l voi auzi... în februarie, pe 25.

Şi de asta îi mulţumesc Lorenei pentru acel CD, care a umplut inima mea de atîta lumină, care m-a făcut să plîng de atîtea ori, dar altfel, cu zîmbet.

Am făcut de atunci multe drumuri, am schimbat multe CD-uri; pe unele le-am făcut cadou, pe altele, le-am dus la gunoi... Ducu Bertzi a rămas în maşina mea din 2006 şi de atunci nimeni nu mi-l poate lua. Pentru că am o copie înauntru. Cînd nu am nicio sursă, "Floare de colţ" răsună în mine.

Acum cîteva zile... îi ascultam respiraţia, în mintea mea.

Departe, adînc, în mine.. era atît de tîrziu pentru a fi devreme... şi atîta cald am găsit acolo, încît nu mi-a mai fost frig. 

p.s. Fotografia e preluată de pe pagina Artistului: http://www.ducubertzi.ro/

http://www.youtube.com/watch?v=mUk4xcbTChU