Ce noapte frumoasă... Ce imensă e lumea în jurul meu. Ce mică şi neimportantă sunt. Atîtea lucruri se întîmplă zilnic. Mii de suflete au nevoie de ajutor, sute de mii pierd pe cineva, milioane de suflete triste aşteaptă zile sau nopţi mai puţin singuratice, eu îl aştept pe Did.
Did e Duţu, sau Didu-Dadu, sau băiatul meu care e la bunei.
Dumnezeule, ador verile şi urăsc verile.
Nu ştiu cum se întîmplă, dar nicidecum nu mă pot obişnui cu plecările lui. Vreau să mai continuu, dar nu cred că mă descurc. Mi se ridică nu ştiu cum un nod..pe unde o fi urcat, dacă nu are scară....dar ajunge sus-sus şi stoarce toate lacrimile afară.
Gata, îmi zic. "Mîine ai filmări, apoi întîlniri, apoi depui actele pentru viză...."
Ura! Am găsit de ce să mă agăţ. Poate depun mîine...şi poate îmi şi permit să ajung la Frankfurt.
Acolo e colega mea de facultate. Zina Botnaru.
Acolo sunt stocate toate vorbele, acolo vom avea lungi nopţi de amintiri şi tare scurte zile de excursii. Vreau să văd Pariju' :), Dusseldorfu...Baden-Baden şi apoi vedeţi voi cît de îngrijit am să postez eu poze din muzee.
Discutam cu soţul despre plecare şi i-am zis că aş vrea să văd şi Drezda(că acolo a făcut tata armata... :)). Mi-a zis că "lanţul" nu e aşa de lung, aşa că raza plimbării să nu depăşească mai mult de 450 km în jurul Frankfurt-ului.... Pînă la Drezda sunt aproape 600. Cum să-l conving, habar nu am.. poate citeşte cumva şi el...şi i se face milă de Pitică şi mă duce la Drezda... Te rog!
p.s. ...da pînă atunci mai e mîine şi vreo 7 zile de aşteptare....tare greu va mai fi....
p.s. 2. Ce mă fac dacă nu ne deschid, încă nu m-am gîndit. Noapte bună, tuturor bufniţelor.
0 comments:
Trimiteți un comentariu